Adresa
Adresa
Abrud , jud. Alba , Piața Eroilor , nr.1 , cod postal 515100, Romania
primaria-abrud.ro
+40 258 780 519
Orașul
Orașul Abrud se află în partea de nord-vest a județului Alba, la o altitudine de 606 m, în centrul Munților Apuseni. Este străbătut de paralela 46? 17′ latitudine nordică și meridianul 23? 04′ longitudine estică.
Relief
Orașul Abrud este situat în depresiunea Abrudului, un spațiu dominat de un relief vălurit, modelat la contactul dintre Muntele Găina și Munții Metaliferi, adică în estul a ceea ce se numește „Țara Moților”. Înspre nord, Abrudul este străjuit de Dealul Băieșilor (872m), Dealul Hebatului (902 m) și Dealul Orzena (868 m) iar înspre sud de Dealul Ciuta (899 m) și Vârful Stiurt (941 m). În est se înalță Vârful Citera (830 m), Piatra Rară (880 m) și Dealul lazărului (817 m).
Clima și apele
Clima teritoriului străbatut de râul Abrud este continental moderată. Regimul termic se caracterizează prin temperatura medie anuală de 6 °C, fiind situat în zona izotermei de iarnă de – 4°C și cea de vară de 22°C. Temperaturile medii lunare și anuale, în grade Celsius, din zona Abrudului (după Atlasul climatologic din 1966) este:
I F M A M I I A S O N D Med anuală
-4 -2 2 8 12 14 16 16 12 8 2 -1 6
Iarna are o temperatură medie de – 2,3 °C; Primăvara ajunge la 7,3 °C. Vara urea la o medie de 15,3 °C și din nou scade toamna la 7,3 °C.
După datele furnizate de organele locale, temperatura maximă a fost înregistrată la 12 iulie 1887 și a fost de 32,1 °C, iar cea minimă la 3 ianuarie 1888 de – 28 °C, rezultând o amplitudine termică de 60,1 °C.
Umiditatea relativă (conf. Atlas clim.) este de 88% în aprilie; 72% în iulie și 80%, în octombrie.
La Abrud nebulozitatea (0-10) este:
I F M A M I I A S O N D
6.5 6.5 6.5 6.5 6.5 6.0 5.5 5.0 5.0 5.0 6.5 7.0
Numărul mediu de zile senine este de 80 iar numărul mediu de zile acoperite este de 160.
Precipitațile medii lunare și anuale – mm.
I F M A M I I A S O N D Med anuală
60 50 40 60 80 100 90 80 60 60 60 60 800
În timpul iernii cad 170 mm precipitații, primăvara 180 mm; vara 270 mm; toamna 180 mm. Fiindcă iarna e cel mai sărac anotimp în precipitații, debitele izvoarelor și râurilor scad foarte mult. Cea mai bogată lună în precipitații este iunie când se produc și cele mai mari inundații (1970)(4). Primele fenomene de îngheț apar, de obicei, pe la mijlocul lunii septembrie și durează până prin a doua parte a lunii aprilie, uneori și mai târziu, prin luna mai. Zăpada începe să cadă din noiembrie până prin martie – aprilie. În 15 mai 1952 a căzut zăpada peste pomii înfloriti, iar în noaptea de 28/29 iunie 1993 a nins pe narcisele înflorite de la Negrileasa și pe Detunata. Abrudul îndeplinește toate condițiile pentru instalarea inversiunii termice. Cei care coboară iarna de pe dealurile din jur simt cum se întețește frigul pe măsură ce se apropie de oraș. Ceața este un fenomen metetorologic frecvent peste Abrud. De pe crestele dealurilor din jur, în zilele cu ceață, totul seamănă cu o mare, din care răsar insulele calcaroase ale Vâlcanului și Brădișorului, și abia când ceața s-a risipit, se zărește: Abrudul, Gura Roșiei, Crastea Saharu etc.
Preocupări meteorologice au existat în Abrud și în sec. al XIX lea în ce privește intensitatea și direcția vânturilor.
Anotimpul Direcția și viteza în m/sec.
N N-E E S-E S S-V V N-V
Iarna 8.4 1.2 8.7 2.3 3.9 11.7 45.1 7.2
Primăvara 6.9 2.6 15.0 2.3 4.9 12.9 41.0 6.4
Vara 4.6 5.3 9.7 2.7 4.0 12.9 44.8 8.3
Toamna 19.1 8.7 6.5 1.9 1.4 12.7 30.0 10.7
Râul Abrud își are obârșia în apropierea Detunatei; din com. Bucium și Negrilesei și are o alimentare pluvio-nivala cu un debit variabil, de la inundații catastrofale (1925; 1970) până la debite care nu depășesc 30 – 40 litri/secundă în perioadele secetoase. Apele subterane din zona Bucium – Corna – Roșia Montana ce străbat în circuitul lor subteran zone mineralizate, mai ales cele piritoase, scot din adâncuri cantități mari de oxizi metalici, numite de localnici „galițe”. Galița este un puternic poluant al pânzei freatice din lunca Abrudului. Reactivarea apelor care au fost blocate în subteran, odată cu închiderea minelor particulare în 1948, prin cercetările făcute de geologi. În anii 1970 – 1980, au transformat râul Abrud în râu al morții.
Solurile, vegetația și animalele
Acțiunea factorului antropic asupra solurilor intrazonle, intensificată în vremuri de restriște , când mineritul stagna sau când nu se puteau aduce suficiente bucate (cereale) din zonele cerealiere, a dus la degradarea acestora. Parcă nu a fost destul că prin despădurirea terenurilor cu pantă accentuată s-a început eroziunea solului, lipsit de protecția stratului vegetal, țăranii au dus un număr mare de animale la păscut, și s-a intrat și cu plugul. E adevărat că arătura s-a făcut și se mai face pe linia curbelor de nivel și nu perpendicular pe acestea. Totul pare a fi normal. Numai că se trece cu vederea un lucru esențial: brazda se răstoarnă la toate arăturile în aceeași direcție, în jos. În acest mod, la fiecare arătură, o fâșie de sol egală cu lățimea și grosimea brazdei este deplasată în aval, lăsând în loc doar roca mamă. Treptat, treptat, solul subțire și puțin fertil se adună în „terase false”, numite de moți haspore sau răzoare, care pot să ajungă până la 2 m înălțime. Asemenea „terase” pot fi văzute peste tot în Țara Moților. Cu cât aceste „terase” sunt mai înalte cu atât mai mult s-a îngustat parcela fertilă din amonte și s-a lățit zona cu sol degradat și invadat de vegetație fără valoare sau chiar dăunătoare animalelor. Secole după secole, lemnul a însemnat viață pentru trăitorii din aceste locuri, construcțiile gospodărești, vasele de lemn, armarea minelor, podurile peste ape cereau sacrificarea pădurilor pe care omul a făcut-o fără chibzuința și fără remușcări. Pădurile actuale, sunt un amestec, formate din fag, carpen, mesteacăn, conifere (brad, molid, pin). Stratul de arbuști este format din: alun, corn, soc, măcieș, păducel, porumbar, jneapăn și ienupăr. Stratul ierbos este format din mur, fragă, afin și ghiocei. Pe lunci crește vegetație formată din salcii, anin, plop, rogoz, firuță, țepoșică, iarbă neagră, ciuboțica cucului, coada calului, coada șoricelului, crușinul, feriga etc, multe fiind plante medicinale de mare valoare. Prin pădurile și poienile din jurul Abrudului pot fi culese următoarele ciuperci comestibile: gălbiori, păstrăvi de fag, ghebe, pălăria șarpelui, pita vacii, râșcov, crăite verzi, pâinișoara, bureți iuți, vinețică etc. Fauna este reprezentată de: căprioară, vulpe, iepure, veveriță, ciocănitoare, pițigoiul de munte, buha, mierla etc. Apa râului Abrud este puternic poluată și nu oferă condiții de viață. Taurile (lacurile) de la Bucium, Corna și Roșia Montana sunt populate cu diferite specii de pești foarte căutați de pescarii amatori.
Vecinii
Orașul Abrud, împreună cu localitățile componente ocupă o suprafață de 32 km2 și se învecinează cu :
– nord – comuna Roșia Montana
– nord-est – Comuna Bucium
– sud – Comuna Ciuruleasa
– nord-vest – comuna Sohodol
Teritoriul administrativ al orașului Abrud se compune din orașul Abrud și localitățile componente: Abrud Sat, Gura Cornei și Soharu.
Distanțe între orașe
Orașul este situat la o distanță de 66 km de municipiul Alba Iulia, la 75km de municipiul Deva, la 135 km de municipiul Cluj Napoca și la 170 km de municipiul Oradea. Acesta este situat la o altitudine medie de 600 m.
Infrastructura
TRANSPORTURI
Rețeaua de drumuri – amplasarea față de drumuri publice. Zona de circulație rutieră este formată din DN74 – Alba Iulia – Abrud – Brad, DN 74A Abrud – Câmpeni, DJ 742 Abrud – Corna, DC 116 Abrud – Soharu. Există legături rutiere funcționabile cu orașele: Alba Iulia, Deva, Brad, Oradea, Câmpeni, Turda, Cluj. Lungimea străzilor orășenesti este de 56 km din care 18 km sunt modernizați.
Rețeaua de căi ferate – amplasarea față de căi ferate. Linia ferată îngustă Abrud – Turda are punct final localitatea Abrud; aici există o gară. Actualmente traficul feroviar este oprit.
Transport aerian – amplasarea față de aeroporturi. Orașul Abrud este amplasat la 135 km de aeroportul Someșeni – Cluj Napoca și 140 km de aeroportul Cristian – Sibiu.
Transportul pe apă – amplasarea față de căi navigabile existente și cursuri de apă potențial navigabile – nu este cazul.
TELECOMUNICAȚII
În zonă există acoperire pentru telefonie mobilă GSM a operatorului S.C. „MOBILROM” S.A. Există oficiu postal, rețea automată de telefonie deservită de o centrală de tip CTA – PC de 1000 de numere.
INFRASTRUCTURA TEHNICĂ A LOCALITĂȚILOR
Rețeaua de alimentare cu apă potabilă – În prezent orașul Abrud dispune de trei surse de alimentare cu apă potabilă: o acumulare pe râul Arieș la Mihoiesti, o captare cu prag de fund pe pârâul Buninginea și o captare a unor izvoare de la Vulcan. Apa potabilă de la cele trei surse este înmagazinată în două rezervoare 2 X 1000 m3 amplasate la o cotă care asigură alimentarea cu apă gravitațional printr-o conductă de oțel Dn400 mm. Rețelele de apă din orașul Abrud sunt conducte în majoritate din oțel zincat și oțel cuprinse între 2” și 350 mm și sunt în lungime de cca 13 km având o vechime cuprinsă între 15 și 30 ani. Din păcate datorită vechimii și deteriorării rețelelor de distributie, pierderile de apă sunt mari, fapt care afectează grav alimentarea cu apă a consumatorilor din orașul Abrud.
Rețeaua de distributie a gazelor naturale – În zonă nu există rețea de distribuție a gazeolor naturale.
Rețeaua de distributie a energii electrice – Alimentarea cu energie electrică a orașului Abrud se face prin 4 linii de 20 kv ce pleacă din stația de transformare de 110/20kV amplasată la Gura Roșiei și prin punctul de alimentare (PA). Posturile de transformare sunt alimentate de liniile de 20 kV, o parte din cabluri subterane (zona blocurilor) și o parte aeriană pe stâlpi de beton. Posturile de transformare din Abrud sunt atât de tip aerian cât și în construcție zidită. Consumatorii industriali și cei casnici sunt alimentați prin rețele de 0,4 kV aeriene, iar în zona blocurilor prin cabluri subterane.
Rețeaua de distributie a energiei termice – În prezent în orașul Abrud există un număr de 19 centrale termice care asigură încălzirea și prepararea apei calde în funcție de beneficiarul fiecărei centrale termice. Celelalte obiective din oraș nu au instalații de încălzire centrală, fiind asigurată încălzirea cu sobe de încălzire cu lemne. Încălzirea fondului de locuințe existent în blocuri se realizează prin patru centrale termice, cu functionare pe combustibil lichid usor; dintre acestea două nu mai funcționează datorită uzării avansate.
Rețeaua de evacuare a apelor reziduale – Canalizarea în orașul Abrud este realizată în sistem separativ. Apele menajere ale localității sunt preluate de canalul colector principal prin tuburi ovoide și sunt deversate în râul Abrudel fără epurare. Apele pluviale sunt conduse prin tuburi de beton circular cu Dn200 – 400 mm spre râul Abrudel.